de ce nu-mi spui că mă iubeşti
dacă asta-i ce doreşti?
de ce mă laşi să plâng aşa
dacă-i din cauza ta?
de ce nu-mi dai un ajutor
ca să scap de-amarul dor
ce mă mistuie încet,
ce mă arde până-n vene?
oare cu ce.am greşit eu
ca să-mi fie aşa greu
să zâmbesc, să cânt un gând
neimportant, să stau râzând
pe o bancă ce-mi arată
priveliştea, disperată
c-aş putea pleca oricând
nezâmbind şi nerâzând
şi fugind cu disperare
să găsesc o alinare
sub soare.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu